Acesta este un blog multiautor. Pentru a scrie articole, va puteti inregistra aici. Un post poate sa apara in mai multe categorii. Puteti crea si subcategorii.
NOU! Acum va puteti uploada fisierele singuri. Daca din vreun motiv nu reusiti, va rog sa a) mi le trimiteti pe istvan [la] altart [punct] org b) le puneti in alta parte iar aici sa dati numai linkul spre fisier.
Comentariile pot fi anonime.
Blogul este administrat de Fundatia AltArt.
Pentru orice intrebare / sugestie privind optimizarea blogului nu ezitati sa-mi scrieti, tot pe adresa istvan [la] altart [punct] org.
Joi, 03 decembrie 2009, a avut loc, la sediul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, o nouă întâlnire pentru Acordul Internet, iniţiat de ORDA în luna noiembrie. Au participat: Laurenţiu Oprea, Ana Maria Marinescu (ORDA), Xandra Popescu, Luminiţa Corneanu (MCCPN), Dan Matei (Cimec), Emil Ionescu, Zorina Radu (Active Soft), Constantin Vică (Dilema Veche), Bogdan Manolea (APTI), Ioana Moldovan (freshgoodminimal), Florin Grozea (eOK.ro), Dan Popi, Adina Scriosteanu (UPFR), Florea Vasile, Constantin Ticu (Media Direct), Laurenţiu Olariu (Roton), Maria Voican (MPA), Maria Balabas (Radio România Cultural).
Discuţiile s-au axat pe propunerea de acord formulată de utilizatorii finali şi postată pe blog în data de 17. 11. Dezbaterea în sine s-a concentrat asupra celor trei obiective finale ale textului respectiv. În urma întâlnirii, s-a ajuns la o nouă forma a textului, care se găseşte mai jos.
Aşteptăm comentariile şi propunerile Dvs. pe blog sau la una dintre adresele:
Grupul de utilizatori – Versiune 2.0 redactată 03.12.2009
Preambul
Recunoscând importanţa drepturilor de autor şi conexe, dar şi a drepturilor utilizatorilor în contextul domeniului drepturilor de autor
Având în vedere răspândirea de facto a utilizării necomerciale cu titlul gratuit pe Internet.
Reamintind importanţa soluţiilor digitale pentru scăderea costurilor producerii operelor şi a accesului la acestea.
Reamintind că rolul furnizorului de servicii Internet (ISP) nu este de „poliţist” al Internetului, ci are doar un rol tehnic, de acces la comunicaţii
Recunoscând şi respectând dreptul constituţional la viaţa privată
Susţinând echilibrarea dreptului de autor cu accesul neîngrădit la cultură şi informaţie.
Remarcând faptul că nu există un studiu independent cu privire la impactul local al noilor tehnologii şi al consumului de opere pe Internet, care este diferit faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.
Considerând că rolul ORDA trebuie să fie de arbitru între utilizatorii de Internet şi titularii de drepturi de autor.
Subliniind importanţa găsirii unei soluţii cu privire la operele orfane şi digitizarea acestora.
Având în vedere necesitatea adaptării Legii 8/1996 în corelaţie cu celelalte acte normative din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, precum şi necesitatea corelării acesteia cu tendinţele noii societăţi informaţionale.
Observând faptul că noţiunile de utilizator şi autor (creator de opere) se confundă din ce in ce mai mult în cazul operelor disponibile pe Internet şi că există din ce în ce mai multe opere licenţiate în mod deschis sau opere aflate în domeniul public.
Notând natura ubicuă şi transnaţională a Internetului, ceea ce face practic imposibilă găsirea unei soluţii „perfecte” exclusiv la nivelul României.
Subliniind importanţa auto-reglementării în rezolvarea problemelor pe Internet.
Având in vedere importanţa realizării unui sistem unic şi transparent de autorizare a utilizării conţinutului pe Internet, indiferent de categoriile de titulari de drept de autor şi drepturi conexe.
Considerând că este în detrimentul acestui acord continuarea acţiunilor coercitive împotriva consumatorilor şi utilizatorilor de servicii digitale.
Părţile prezentului acord:
a) ORDA, Ministerul Culturii … ( a fi completat după caz)
b) Titularii de drepturi, reprezentaţi prin Asociaţiile: UCMR-ADA, CREDIDAM, UPFR… (a fi completat)
c) Furnizorii de servicii digitale : ANISP, ARONSA, AOMR (sau Orange, Vodafone), – a fi completat
d) Reprezentanţii utilizatorilor finali (APTI, Slowforward, Freshgoodminimal, Ofensiva Generozităţii… – a fi completat)
susţin:
Realizarea unui cadru de discuţii permanent între toţi actorii din domeniul dreptului de autor pe Internet, care să aibă drept obiectiv modificarea cadrului normativ. Propunem realizarea atât a unui mediu virtual de dezbateri (de exemplu Forum), cât şi realizarea de întâlniri o dată la fiecare 6 luni. Este obligatoriu de consultat Forumul în condiţiile modificărilor aduse legislaţiei în vigoare în domeniul dreptului de proprietate intelectuală.
Realizarea, în termen de maximum 6 luni de la semnarea acestui acord, a unui studiu independent şi imparţial, bazat pe analize sociologice, cu privire la practicile utilizării operelor în mediul digital în România. Studiul trebuie sa se bazeze pe o metodologie agreată de participanţii la acest acord şi să stea la baza politicilor publice pe termen lung ale ORDA şi Ministerului Culturii.
Realizarea unui studiu de impact privind gradul de suportabilitate al utilizatorilor finali din Romania cu privire la remuneraţiile datorate titularilor de drepturi de autor.
Realizarea unei campanii de informare offline şi online cu privire la drepturile de autor (copyright, Creative Commons, copyleft, fair use etc), finanţată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu companiile private co-interesate.
În urma conturării celor trei propuneri, Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Național vă propune o nouă întâlnire pentru dezbaterea acordului Joi 3 Decembrie 2009 la ora 14 , în sala Multimedia la sediul din Șoseaua Kiseleff nr. 30, Sector 1, 011347 Bucureşti.
Vă rugam să confirmați disponibilitatea dumneavoastră la adresa:
va supun atentiei documentele de pe http://www.enter.ie.edu/enter/cms/en/documento/8257/1
Prima, Creative Content in a European Digital Single Market atinge o buna parte a problemelor cu care (si) societatea digitala din Romania se confrunta.
Credem ca Acordul romanesc nu va putea sa nu tina cont de acest document.
De ce ar fi bună licența digitală?
Marea majoritate a “piraților” de pe internet sunt “infractori fără voie” și chiar fără să știe că încalcă legea! O copie privată infimă plătită de fiecare utilizator din abonamentul la internet ar acoperi majoritatea situațiilor care ACUM încalcă legea, cum ar fi trimiterea de mp3-uri pe email/messenger sau downloadul prin P2P/Torrente.
De exemplu gândiți-vă câți bani s-ar aduna din deducerea a câte 50 de euro-cenți / lună din fiecare abonament de internet (și sunt peste 4 milioane în România!).
Ar simplifica mult lucrurile!
Dacă fiecare utilizator de internet ar plăti această licență ar dispărea 99% din așa zisa piraterie! Ar rămâne doar cazurile într-adevăr grave: comercializarea muzicii fără licențe, site-uri ilegale de downloading.
Fond comun
Banii astfel adunați ar dubla veniturile industriei drepturilor de autor și ar monetiza eficient mediul online. Banii adunați din DML ar fi împărțiți de un O.G.C. (dintre cele existente sau unul nou) conform negocierilor dintre cele trei tipuri de titulari de drepturi: autori (și publisheri), interpreți, producători.
Cum?
Singurul lucru de care mai este nevoie după ce adunăm acești bani și rezolvăm astfel 99% din “pirateria” online este să știm cum să-i împărțim. Simplu: prin playliste oferite de un sistem de monitorizare gen Nielsen sau Media Forest.
De ce românii?
Pentru că țara noastră are un cumul de avantaje:
- penetrare mare a internetului de bandă largă (suntem pe locul 2 în Europa la broadband)
- puțini playeri importanți: 4 case mari de discuri, 4 mari publisheri, 3 mari O.G.C.-uri
- valul de muzică nouă românească din ultimii doi ani (topurile românești sunt inundate de artiști români) înseamnă bani care se întorc în România!
1) China, where Google is providing free and fully legal streams and downloads of music via their Top100.cn property, in return for a share of advertising revenues (and in full collaboration with all major labels)
2) Denmark, where the ISP and mobile network operator TDC has already made music ‘free’ to all of their subscribers, in return for paying a flat fee per year to the music rights organizations
3) The U.S., where Warner Music Group, via Jim Griffin and the his Choruss project, is rolling out a flat rate music license for universities and colleges
4) Korea, where SK Telecom’s MelOn service has been providing flat rate music access to most the population (11 Million subscribers at ~$ 5 USD per month) for a few years, already
5) Canada, where the Canadian songwriters are lobbying the government for a new flat for digital music
6) The Isle of Man Music Flat Rate project, headed by Ron Berry.
A expirat timpul propus intial. Avem doua texte. Va propun sa schitam niste pasi ulteriori. Pana luni putem avea citeva idei in acest sens, pentru a contura un mic progam? Iar luni definitivam un mic program pe baza propunerilor primite.
Acum 10 ani
În epoca de înainte de internet artiștii și casele de discuri trimiteau CD-uri promoționale gratuite tuturor radiourilorpe care puteau să le contacteze. Cu cât erau mai multe cu atât era mai bine.
De ce trimiteau gratuit muzica? Pentru că sperau ca radiourile:
1. să difuzeze cât mai mult acea melodie pentru a genera drepturi de autor
2. să promoveze acea melodie și artistul interpret
3. să genereze astfel curiozitate și apoi concerte pentru artist
Internetul este noul radio!
De fapt, este o colecție uriașă de radiouri personalizate (ex: Yahoo!Music are sute de posturi, Pandora la fel, Last.FM are milioane de posturi de radio, Facebook are aplicații de muzică, YouTube este în principal un site de muzică, siteurile de streaming sunt cu miile etc.)
Artiștii continuă să trimită gratuit muzica lor la cât mai multe site-uri pe același principiu, pentru că vor:
1. ?
2. să promoveze melodia și interpretul
3. să genereze curiozitate și apoi concerte
Ce lipsește din ecuație?
Punctul 1: Milioanele de difuzări pe care artistul și casa de discuri le primește pe milioanele de site-uri (a se citi “radiouri”) nu se transformă în bani pe drepturi de autor (pentru compozitori, interpreți, producători).
La fel ca la radio, internetul are nevoie de playliste! Când vom avea playlistele de la toate (a se citi “cele mai mari”) siteurile care difuzează muzică vom putea transforma aceste difuzări în bani, adunați de O.G.C.-uri și distribuiți echitabil către titularii de drepturi.
PS: acest lucru se poate face doar printr-o măsură legislativă, așa cum spuneam și în articolul trecut.
Eu nu mă voi concentra pe termeni juridici, sunt alții mai în măsură să-i exprime. Vreau doar să evidențiez o problemă de fond a industriei muzicale românești, una la care se reduc toate mizeriile sistemului!
Ce ne slăbește?
Sunt din copilărie în muzică și pot spune cu mâna pe inimă că principala problemă pe care o au toți cei care dețin sau folosesc opere muzicale este corupția: autorii se plâng că UCMR-ADA are metode cel puțin ciudate de a împărți banii, interpreții se plâng că fondurile sunt blocate sau dispar la CREDIDAM, producătorii se suspectează între ei în cadrul UPFR, radiourile și televiziunile nu plătesc drepturile O.G.C.-urilor pentru că planează suspiciuni asupra lor etc.
Din ce cauză?
Corupția poate fi oprită, sau măcar micșorată drastic într-un sistem transparent. Într-un sistem unde autorii pot verifica oricând playlistele radiourilor pentru a le compara cu rapoartele UCMR-ADA, interpreții pot verifica oricând rapoartele CREDIDAM, publisherii știu în orice moment ce se difuzează la radio sau TV etc.
Când sistemul de colectare, gestiune și distribuire a banilor va fi transparent atunci toate suspiciunile și abuzurile vor dispărea!
Când vom putea monitoriza tot ce se consumă și toate părțile implicate vor avea acces la aceste date toată mizeria din industria drepturilor de autor va fi spălată.
Pentru că doar atunci când toți avem acces la informație putem negocia apoi stabili reguli echilibrate apoi profita cu toții.
PS: Totuși, transparența nu va fi acceptată de “jucători” decât prin presiunea legislativă. Statul democratic nu are dreptul să dicteze procente și sume dar are obligația să impună un cadru transparent.
Grupul de utilizatori – Versiune 1.0 redactata 17.11.2009
(nota – aceasta prima versiune de Propunere Acord va fi completata pina pe data de 24 Noiembrie 2009 cu comentarii venite de la alti utilizatori. Data propusa de utilizatori pentru versiunea finala ar fi 26 Noiembrie)
Preambul
Recunoscind importanta drepturilor de autor si conexe, dar si al drepturilor utilizatorilor in contextul domeniului drepturilor de autor
Avand in vedere raspindirea „de facto„ a utilizarii necomerciale cu titlul gratuit pe Internet.
Reamintind importanta solutiilor digitale pentru scaderea costurilor producerii operelor si a accesului la acestea.
Reamintind ca rolul furnizorului de servicii Internet (ISP) nu este de „politist” al Internetului, ci are doar un rol tehnic de acces la comunicatii
Recunoscand si respectand dreptul constitutional la viata privata
Sustinand balansarea dreptului de autor cu accesul neingradit la cultura si informatie.
Remarcand faptul ca nu exista un studiu independent cu privire la impactul local al noilor tehnologii si al consumului de opere pe Internet, care este diferit fata de alti tari din Uniunea Europena.
Considerind ca rolul ORDA trebuie sa fie de arbitru intre utilizatorii de Internet si titularii de drepturi de autor.
Subliniind importanta gasirii unei solutii cu privire la operele orfane si digitizarea acestora.
Avand in vedere necesitatea adaptarii legii 8/1996 in corelatie cu celelate acte normative din domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor si corelarii acesteia cu tendintele noii societati informationale.
Observand faptul ca notiunile de utilizator si autor (creator de opere) se confunda din ce in ce mai mult in cazul operelor disponibile pe Internet si ca exista din ce in ce mai multe opere licentiate in mod deschis sau opere aflate in domeniul public.
Notind natura ubicua si transnationala a Internetului, ceea ce face practic imposibila gasirea unei solutii „perfecte” exclusiv la nivelul Romaniei.
Subliniind importanta auto-reglementarii in rezolvarea problemelor pe Intenet.
Avind in vedere importanta realizarii unui sistem unic si transparent de autorizare a utilizarii continutului pe Internet, indiferent de categoriile de titularii de drept de autor si drepturi conexe.
Considerind ca este in detrimentul acestui acord continarea actiunilor coercitive importiva consumatorilor si utilizatorilor de servicii digitale.
Partile prezentului acord:
a) ORDA, Ministerul Culturii … ( a fi completat dupa caz)
b) Titularii de drepturi, reprezentati prin Asociatiile: UCMR-ADA, CREDIDAM, UPFR… (a fi completat)
c) Furnizori de servicii digitale : ANISP, ARONSA, AOMR (sau Orange, Vodafone), – a fi completat
d) Reprezenanti ai utilizatorilor finali (APTI, Slowforward, Freshgoodminimal, Ofensiva Generozitatii… – a fi completat)
sustin:
Realizarea unui cadru de discutii permanent intre toti actorii din domeniul dreptului de autor pe Internet. Propunem realizarea atit a unui mediu virtual de dezbateri (de ex. Forum), cit si realizarea de intalniri o data la fiecare 6 luni. Este obligatoriu de consultat Forumul in conditiile modificarilor aduse legislatiei in vigoare in domeniul dreptului de proprietate intelectuala.
Finantarea, in termen de maxim 6 luni de la semnarea acestui acord, din fonduri publice a unui studiu independent si impartial, bazat pe analize sociologice, cu privire la practicile utilizarii operelor in mediu digital in Romania. Studiul trebuie sa se bazeze pe o metodologie comuna agreata de participantii la acest acord si sa stea la baza politicilor publice pe termen lung ale ORDA si Ministerului Culturii.
Realizarea unui studiu de impact privind gradul de suportabilitate al utilizatorilor finali din Romania cu privire la remuneratiile datorate titularilor de drepturi de autor.
Ca urmare a intalnirii de la ORDA din data de 5 Noiembrie 2009, s-a propus ca fiecare grup de interese sa vina cu o propunere de acord.
Beneficiind de sustinerea dnului Gheorghe Serban de la ANISP, va putem propunem sa facem o intalnire organizatiile care reprezinta utilizatorii pe data de marti, 17 Noiembrie, ora 11 la sediul ANISP de la Bd. Natiunile Unite, Nr. 1, Bl. 108A, Et.1, Bucuresti Sector 5 (http://www.anisp.ro/?c=contact)
Un email similar a fosttrimis catre reprezentantii utilizatorilor care apar in lista pusa la dispozitie de ORDA, o data cu minuta intalnirii anterioare, dar acest mesaj poate fi trimis catre oricine interesat de acord.
Intalnirea este deschisa catre orice persoana intersata de acest subiect, dar toata lumea care va veni este rugata sa trimita un email de confirmare la gserban at anisp dot ro.